Politic Social Economic Extern Transnistria Interviuri Cultural Divertis Sport
Scrie o știre          Toate articolele           Sondaje           Opinii           Horoscop           Infografic
Criza politică, analizată de experți în drept constituțional: Ce urmează? Suspendarea președintei sau alegeri anticipate?

 Curtea Constituțională a Moldovei (CCM) a declarat neconstituțional decretul prin care președinta Maia Sandu a propus- o, repetat, la funcția de prim- ministru pe Natalia Gavrilița. Înalta Curte a cerut partidelor politice din Parlament să revină la discuții pentru desemnarea unui candidat pentru șefia Guvernului.

Maia Sandu însă a declarat public că nu va semna un decret pentru numirea în funcția de prim- ministru a unei persoane propuse de actualul Parlament, pentru că în el „nu există 51 de deputați care să susțină lupta împotriva corupției”.

Președinta a cerut organizarea alegerilor anticipate, iar dacă această soluție nu este agreată de către deputați, s-a arătat dispusă să treacă printr-un referendum în care să fie discutată demiterea sa. Ce urmează? ZdG a discutat despre situația politică actuală, dar și despre scenariile de viitor cu trei experți în drept constituțional: Alexandru Tănase, Alexandru Arseni și Svetlana Slusarenco.

Alexandru Tănase, fost judecător și președinte al CC

— Cum calificați hotărârea CCM de marți, 23 februarie? Pe cine avantajează?

— Este o hotărâre foarte importantă. Această hotărâre avantajează, în primul rând, sistemul democratic din R. Moldova. Chiar dacă atenția opiniei publice este captată integral de conflictul instituțional dintre Președinte și Parlament, adevărata problemă rezidă în altceva. Dacă am mări puțin optica și ne- am focusa pe esența acestui conflict, vom observa că, de fapt, am asistat la o intenție de „deplasare” a formei de guvernământ, de la modelul parlamentar la cel prezidențial. Aceasta ar fi fost cea mai gravă consecință care ar fi putut surveni în eventualitatea în care CCM ar fi adoptat o altă decizie. Aici, în Asia, unde activez eu acum, dreptul președintelui de a impune un premier, indiferent de opinia majorității parlamentare, este ceva normal. Însă în Europa lucrurile sunt absolut invers. Nici într- o țară europeană Președintele nu poate ignora voința majorității parlamentare, cu atât mai mult nu poate recurge la sancțiunea dizolvării forului legislativ atunci cand consideră el sau ea că acest Parlament nu mai este legitim sau reprezentativ. Exemplul României este cel mai concludent. România este republică semiprezidențială, iar președintele României are competențe mult mai largi decât la noi. Cu toate acestea, în procesul de formare al guvernului, Președintele nu poate ignora opinia majorității parlamentare, să impună ce premier vrea el sau să dizolve Parlamentul când consideră necesar. Celor care înjură CCM pentru hotărârea de ieri (marți, n.r.) le recomand să citească cea mai recentă decizie (pe acest subiect), pronunțată exact cu un an în urmă de Curtea Constituțională din România. CCR s- a bazat exact pe aceleași principii ca și CCM în 2015, 2020 și 2021. Abordări similare veți găsi în jurisprudența majorității Curților Constituționale din Europa.

— Mihai Popșoi, vicepreședinte al PAS, a spus că decizia Curții nu a hotărât criza politică, dar a agravat-o. „Curții Constituționale nu i-a ajuns înțelepciune să fie de partea populației”, a declarat acesta.

 Dacă ar fi să analizăm situația dată la modul serios, această criză politică a fost generată de acțiunile politicienilor, dar nu de hotărârea Curții Constituționale. Politicienii au misiunea de a învesti guvernul și de a guverna țara, și nu CCM. Tot oamenii politici, care acced în funcții de demnitate publică în baza prevederilor constituționale, sunt obligați să respecte aceste prevederi, să nu le interpreteze în funcție de interesul de moment după accederea în aceste funcții. Jurisprudența CCM la acest subiect era cât se poate de clară și nu mă refer la cele două hotărâri explicite din 2015 și 2020, ci la întreaga practică a CCM din ultimul sfert de secol referitor la dreptul președintelui de a dizolva discreționar parlamentul. Sunt peste 10 hotărâri ale CCM, care datează încă din anii ’90 și care indirect împărtășesc aceeași filozofie și aceleași principii urmate de CCM. Pe lângă aceste decizii ale CCM, există și o serie de recomandări ale Comisiei de la Veneția. Atunci când a fost lansată lozinca „Toți la alegeri anticipate!” toate aceste elemente erau cunoscute, astfel din start era neclar cum se intenționează să fie atins acest obiectiv. 

Cât ține de afirmația dlui deputat, potrivit căruia Curții Constituționale nu i-a ajuns înțelepciune să fie de partea populației”, probabil că ar fi fost bine să auzim la care parte a poporului se referă dumnealui, la cea care sprijină partidul său sau la cea care sprijină adversarii săi, or ultimul sondaj arată că aceste două opțiuni sunt cam egale. 

În realitate, Curtea Constituțională trebuie să vegheze respectarea Constituției de către demnitari. În hotărârea de ieri, CCM anume aceasta și a făcut: constatând că actul adoptat de dna Președinte contravine Constituției, l-a declarat nul și neavenit, înlăturându-l de la aplicare. Îmi vine greu să-mi imaginez cum ar funcționa mecanismele statale, dacă deciziile ar fi fost adoptate nu în baza unor legi/reguli, ci în baza „înțelepciunii de a fi de partea populației”. În altă ordine de idei, dacă ar fi să ne imaginăm că astăzi tabla de șah ar fi fost inversată, președintele fiind Igor Dodon, iar dna Sandu în opoziție parlamentară, ceva îmi sugerează că atitudinile față de hotărârea CCM de ieri ar fi fost diametral opuse – Curtea ar fi fost glorificată, ca instituție care a salvat democrația, și nu una „lipsită de înțelepciune”. 

— Reprezentantul președintei la ședința Curții Constituționale a declarat că acest parlament este nelegitim, deoarece este corupt, a fost format în baza sistemului mixt, iar mai mulți deputați au trecut dintr-o fracțiune în cealaltă. Cât de legitim este acest parlament?

 Legitimitatea” puterii nu trebuie confundată cu „Legalitatea” puterii. „Legalitatea” ține de normele legale existente în stat, în timp ce „legitimitatea”, spre deosebire de „legalitate”, nu este un fapt legal, ci un fenomen socio-psihologic. Singura sursă juridică pe care am găsit-o și care răspunde la întrebare dacă acest parlament este legitim sau nu sunt concluziile observatorilor internaționali, inclusiv Opinia Comisiei de la Veneția  No. 954 / 2019, care în § 54 menționează că acest parlament a fost ales în cadrul unor alegeri libere și corecte (”in a fair and free election”). Este complicat să explici cuiva că un parlament care a învestit Guvernul Sandu în 2019 era legitim, iar în 2020 a devenit nelegitim. Ar fi  un precedent foarte periculos sa se dizolve un parlament pe motive de „lipsă de legitimitate”. După Dna Sandu va veni alt președinte, care s-ar putea să facă exact același lucru. 

Eu cred că alegerile parlamentare anticipate ar fi necesare, dar din alte motive decât cele de legitimitate. Acest parlament este unul oarecum consumat, din punct de vedere moral, dar și politic, dar astea sunt concluziile mele subiective, mai mult filozofice, dar nu juridice. 

Cred că ar fi cazul să menționez că discuțiile despre pretinsa legitimitate superioară a președintelui în raport cu parlamentul au fost lansate de ex-președintele I. Dodon. În dorința sa de a controla puterea absolută, el mereu pretindea că deține o legitimitate sporită în raport cu parlamentul. Domnia sa chiar a creat o comisie constituțională (pe care dna Președinte Sandu anulat-o), care avea ca scop pregătirea unor amendamente constituționale care ar transforma Moldova într-o republică prezidențială. Astăzi, în mod deloc surprinzător, dl Dodon, după ce a pierdut puterea, a devenit partizanul republicii parlamentare. Nu mi-ar place să cred că acest obicei de a „croi” competențele instituțiilor în funcție de interesul de  moment a fost moștenit și de succesori săi. 

— După ce a fost publicată hotărârea Curții, președinta a anunțat că oricum nu va accepta un premier propus de actualul Parlament, solicitând fie organizarea alegerilor anticipate, fie organizarea unui referendum pentru demiterea sa. În condițiile actuale, cât de real este de organizat un asemenea referendum și ce credeți că va urma?

— Un astfel de referendum, în afara procedurii de suspendare, nu poate fi organizat. Singura situație când, ipotetic vorbind, se poate ajunge la un astfel de referendum ar fi suspendarea din funcție a președintelui, dar este un scenariu total improbabil. În primul rând, deocamdată, dna președinte nu a săvârșit nicio „faptă gravă prin care încalcă prevederile Constituţiei”, așa cum cere articolul 89 din Constituție. Tot ce s- a întâmplat până acum se încadrează perfect în regulile jocului democratic. În al doilea rând, în Parlament nu există și nu văd de unde s- ar lua voturile a două treimi din deputaţi. În al treilea rând, ținând cont de ratingul dnei Sandu, este total improbabil ca Parlamentul să lanseze o astfel de procedură.

— Ce se întâmplă, conform legii, dacă în Parlament nu se găsesc 67 de voturi necesare pentru suspendarea din funcție a președintei, deși Curtea Constituțională constată că aceasta a încălcat Constituția? 

— Potrivit articolului 89 din Constituție, în cazul săvârşirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituţiei, preşedintele R. Moldova poate fi suspendat din funcție de către Parlament, cu votul a două treimi din deputaţi. Dacă propunerea de suspendare din funcție este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea Președintelui. Cu toate acestea, chiar dacă am admite, prin absurd, că se va ajunge la un astfel de referendum, indiferent de rezultatele votului, Parlamentul oricum nu va putea fi dizolvat. Astfel, cei care „coc” astfel de idei năstrușnice trebuie să înțeleagă că, finalmente, după luni sau chiar ani de „măcel” politic, se va ajunge exact la același punct de pornire: dizolvarea Parlamentului, fără ca majoritatea deputaților să accepte acest lucru, nu va fi posibilă. După care va trebui să se revină, din nou, la procedurile de formare a guvernului.      

— Este posibil ca acest scenariu să se producă în interiorul celor 90 de zile în care trebuie să fie învestit un nou Guvern sau, prin suspendarea președintei, se va depăși acest termen și vom avea, inevitabil, alegeri anticipate?

— Nu văd cum ar fi posibil un astfel de scenariu. În primul rând, după cum am menționat  mai sus, dna Maia Sandu nu a săvârșit nicio faptă gravă prin care încalcă prevederile Constituţiei. Astfel, la acest moment, demararea procedurii de suspendare nu este posibilă. În al doilea rând, există încă o problemă privind „constatarea încălcării Constituției de către președinte”. Potrivit Art. 135 alin. (1) lit. f) din Constituție,  „Curtea Constituțională constată circumstanţele care justifică demiterea preşedintelui R. Moldova”. Astfel, agenda politică a celor care ar dori demiterea președintelui se va opri tot la Curtea Constituțională, care este foarte puțin probabil să accepte cu ușurință o astfel de soluție. Până la urmă, Parlamentul nu va putea demite președintele, fără avizul CCM, iar președintele nu va putea dizolva Parlamentul, fără respectarea procedurilor constituționale. Dacă mai ținem cont că referendumul pentru demiterea președintelui se organizează în cel mult 30 de zile este evident că aceste mecanism de suspendare nu poate fi declanșat până la expirarea celor 90 de zile.

— Când expiră termenul pentru învestirea unui nou Guvern? Conform Constituției, este necesar ca să fie consumate două tentative de votare a unui nou guvern sau asta nu contează, importante fiind cele 90 de zile?

— Într- un articol mai vechi am explicat pe larg cum funcționează acest mecanism. De fapt, sunt necesare cel puțin două tentative. Dacă este necesar, președintele poate desemna un candidat pentru funcția de premier și, de mai multe ori, dar până la consumarea celor 90 de zile din momentul în care au apărut circumstanțele ce justifica formarea unui guvern. Trebuie să reținem că dizolvarea Parlamentului este o sancțiune care nu se aplică automat. Depinde și din vina cui eșuează formarea guvernului. Din aceste considerente, CCM trebuie sa examineze toate circumstanțele și să verifice dacă sancționarea Parlamentului cu dizolvarea este justificată. 

Alexandru Arseni, doctor în drept, profesor universitar

— Ce înseamnă, la modul practic, hotărârea Curții Constituționale din 23 februarie? O obligă această hotărâre pe președinta Maia Sandu să desemneze un candidat la funcția de premier venit din partea unei majorități parlamentare formalizate?

— În actuala componență, Parlamentul nu are majoritate parlamentară formalizată ca structură juridico- politică. […] Coaliția, subliniez, fracțiunilor, ca structuri care deja au fost înregistrate în Parlament, se constituie la ședința lor în parte, se întocmește proces- verbal și se primește hotărârea: că împreună cu fracțiunea „cutare” constituim coaliția „cutare” a fracțiunilor. Iată aceasta se numește formalizare. După ce se constituie, iarăși se vine în Parlament, se semnează acord, în mod transparent, cu prezența presei, și se declară în Parlament. După declararea în Parlament a acestei majorități, a coaliției fracțiunilor, ea devine element de structură juridică cu toate atribuțiile ce decurg din articolul 6 din Regulament. Or, așa ceva în Parlament nu avem. […] Nu există majoritate parlamentară formată în conformitate cu prevederile Regulamentului, dar articolul 4 reglementează clar cum se face. În afara acestor reglementări, toate sunt invenții care poartă un caracter de a se menține la putere cu orice metode, cum au guvernat și până acum, ignorând prevederile constituționale, Regulamentul Parlamentului și al statului de drept. […] De aceea, Curtea Constituțională a operat, spre regret, și s- a dat sub aspectul politic. Curtea a căzut în capcană politică, într- un joc de interese, și a lăsat într- o parte prevederile și supremația Constituției. […] Partidul Socialiștilor din R. Moldova, Partidul Șor și grupul parlamentar „Pentru Moldova” au încălcat regulamentul de formare a coaliției majoritare. O simplă listă cu 54 de voturi, iar aceste 54 de voturi nu au nicio putere juridică, nici sub un aspect. „Noi vom vota 54” – asta este procedura de vot care nu are nicio legătură cu procedura de desemnare a candidatului la funcția de prim- ministru și, cu atât mai mult, de acordare a votului de încredere, conform articolul 98.

— Totuși, CC a emis această decizie. Ce poate și ce nu poate face în continuare președinta Maia Sandu?

— Hotărârea Curții este definitivă, nu se supune niciunei căi de atac pe cale juridică, dar asta deloc nu înseamnă că știința, dreptul constituțional, doctrina nu o ia spre analiză foarte scrupuloasă, foarte în detaliu, ca să nu lase precedent cu proaste consecințe pentru întreaga societate, care deja s- au început de ieri (marți, n.r.). Dar nu poate să o oblige această hotărâre și Curtea, în primul rând, nu legiferează constituirea coaliției fracțiunilor, nu are așa împuterniciri, nu e treaba ei, a CC. Asta ține de dreptul exclusiv al fracțiunilor, se constituie în coaliție majoritară sau nu se constituie. Nu- i poate obliga nimeni absolut. Dar Curtea, pe această cale, chipurile, a legiferat, a transformat o listă care nu are nicio putere, într- o structură juridico- politică, cu drepturi și obligații ce rezultă din Regulamentul Parlamentului. O depășire totală a competențelor.

— În acest context, care sunt scenariile pe care le prevede Constituția pentru o asemenea situație? Care sunt posibilele căi de evoluție a situației?

— Președintele R. Moldova, să nu se supere, că este și aspectul politic, dreptul constituțional, puterea de stat, este într- o dublă ipostază, politică și juridică. Sub aspect politic, CC a căzut în capcană, pentru că desemnarea candidatului la funcția de prim- ministru este competența exclusivă a șefului de stat și este la discreția lui să identifice în urma consultărilor (cu fracțiunile parlamentare, n.r.) acea candidatură căreia i se încredințează conducerea societății și nu o poate obliga nici Curtea, nici Comisia de la Veneția să nu- și îndeplinească atribuțiile, pentru că, desemnând o candidatură, președintele nu face pur și simplu un act formal, dar își asumă răspunderea pentru candidatul, pentru guvernul cu programul și, până la urmă, va fi el responsabil de dezastrul din societate. Fracțiunile parlamentare sau această listă poartă un caracter meschin, de interes, or șeful statului nu trebuie să cadă în această capcană, acest joc, cu atât mai mult Curtea, ceea ce a făcut ieri (marți, n.r.). De aceea, doamna președintă urmează să consulte, din nou, fracțiunile. Deci, nu este strânsă de mâini și nu este obligată cu nimic să facă ceea nu stabilește Constituția. […] Dumneaei este obligată să desemneze un candidat, în conformitate cu articolul 98, alineatul 1, după consultare. Adică, este o normă imperativă să consulte toate fracțiunile, dar de a desemna unul dintre candidații care sunt propuși în rezultatul consultărilor este la discreția șefului statului. Șeful statului, care este învestit prin vot popular, are aceeași legitimitate ca și Parlamentul să conlucreze și, dacă Parlamentul merge împotriva voinței poporului, articolul 38, aliniat 1, că voința poporului constituie baza puterii de stat, nu a partidelor, nu a listelor, atunci intervine sancțiunea, pentru că parlamentarii nu doar au drepturi și obligațiuni, dar și răspundere. Iar această dizolvare a Parlamentului este o răspundere politică, juridică și lasă să hotărască poporul, așa este structura mecanismului în statul de drept și democratic, stipulat în articolul 1, alineatul 3, din Constituția R. Moldova, normă unanim recunoscută în întregul mapamond.

— În acest caz, dumneaei ar putea să o desemneze din nou pe Natalia Gavrilița la funcția de premier? Ar fi în conformitate cu prevederile constituționale?

— Ar fi corect, pentru că la noi Constituția nu stabilește că dacă nu i s- a acordat vot de încredere la prima solicitare, nu poate să fie desemnată aceeași candidatura la funcția de prim- ministru.

Svetlana Slusarenco, doctor în drept, lector universitar superior

— Cum putem înțelege hotărârea Înaltei Curți și care ar fi scenariile care pot urma?

— Conform art. 98 alin.1) din Constituție, hotărârea Curții Constituționale din 23.02.2021 obligă președintele R. Moldova să desemneze un candidat la funcția de prim- ministru. Președintele poate să respingă un candidat din partea majorității parlamentare. Dacă majoritatea parlamentară propune a doua oară  același candidat, atunci Președintele este obligat să- l înainteze. Dacă Președintele refuză, atunci se inițiază procedura de suspendare din funcție. Procedura se inițiază cu 1/3 din numărul deputaților, dar se decide cu votul a 2/3. Dacă propunerea de suspendare din funcție este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea președintelui. Dacă nu se întrunesc 2/3, intrăm în blocaj constituțional, adică Parlamentul nu poate fi dizolvat, iar președintele nu poate înainta un  candidat la funcția de prim- ministru. Dacă președintele este suspendat, în termen de o lună se organizează un referendum cu privire la revocarea din funcție a președintelui. În perioada suspendării, atribuțiile președintelui sunt exercitate de președintele Parlamentului, care poate desemna candidatul majorității parlamentare, iar majotitatea să acorde vot de încredere candidatului propus.

 
Adaugă comentariu
Vă rugăm să folosiţi un limbaj decent în comentariile pe care le lăsaţi. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afişarea de anunţuri publicitare, precum si jigniri, trivialităţi, injurii se vor sancţiona prin cenzurarea parţială a comentariului, ştergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul politik.md nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea formulării acestora revine integral autorului comentariului.
Nume / Prenume
 
Mesaj
 

Introduceţi codul
CAPTCHA Image
refresh
 
   

Tudor Gheorghe: „Păpuşaru’ a hotărât”
MESAJUL marelui istoric Nicolae Iorga adresat României în anii '30
Partide politice


Publicitate
| Politic | Social | Economic | Extern | Transnistria | Interviuri | Cultural | Divertis | Sondaje | Opinii | Horoscop | Infografic | Sport |   Contacte   |